Ce mâncăm când alăptăm?

Ce mâncăm când alăptăm?

Alaptarea 3

În spital, după naștere, am observat că în meniu este cafea și am întrebat: “Am voie dacă alăptez?”. “Sigur, doamnă!” mi s-a răspuns. „Poate ar fi bine să evitați sucul de portocale pentru a proteja intestinele copilului.” a adăugat asistenta.

La acest început de listă s-au adăugat în curând alte alimente precum varza, fasolea, usturoiul, ceapa, fructele și legumele proaspete (după unele păreri). În plus, fidelii alimentației românești priveau cu scepticism brânza camembert din care mă înfruptam cu nesaț după luni de rețineri din cauza prietenului Toxo (vezi episodul O gazda buna pentru bebelusul meu)!

La un moment dat, în plină confuzie alimentară, nu știam dacă nu ar trebui să consum numai fân sau iarbă, sub pretextul că vaca, oaia și capra dau lapte bun pentru o lume întreagă, deci ar trebui să funcționeze și în cazul meu.

Explicațiile pe care le primeam erau legate fie de gustul pe care laptele ar putea să îl capete, fie de grija pentru intestinele noului născut.

Frământată de soarta laptelui meu m-am apucat să răsfoiesc cărți despre alăptare și să îmi completez informațiile de pe internet.

Ce am voie sa mănânc, când și cum?

Aflu că trebuie să cresc aportul de calorii cu 500 mai mult pe zi, să favorizez (fără a face o obsesie) lactatele, să mănânc diversificat, să beau cel puțin un litru jumătate de apa zilnic și să nu intru la cură de slăbire în timpul alăptării.

Nu sunt adepta numărării caloriilor, deci nu rețin neapărat prima “descoperire” decât sub aspectul că trebuie să mănânc ceva mai mult și mai consistent.

Dar care este lista alimentelor interzise?

Descopăr că, la fel ca în timpul sarcinii, trebuie sa evit alcoolul, tabacul și cafeaua în exces (vezi O gazda buna pentru bebelușul meu).

Pot însă să mănânc tot ceea ce era contraindicat pentru a-l evita pe amicul Toxo, deci dragele mele ouă ochiuri, brânzeturi cu mucegai, mezeluri crude-uscate, salate și fructe spălate sau mai puțin spălate, o să vă devorez!

Dr Lyonel Rossant (medic pediatru de notorietate în Franța) și soția sa, dr Jacqueline Rossant-Lumbroso în cartea lor „Bien nourrir son bébé de 0 à 3 ans” vorbesc despre „dictatura gustativă” impusă sugarilor și se întreabă retoric de ce credem noi adulții că un bebeluș nu ar putea aprecia gustul usturoiului din mâncare.

Oare nu trebuie pregătit acesta, încă din perioada suptului, pentru a aprecia bucătăria familiei?

Dintr-un studiu care compară listele de alimente interzise din Franța, Italia, Statele Unite și Noua Zeelandă în perioada alăptării înțeleg că recomandările sunt foarte diferite de la o țară la alta.

În Statele Unite, de exemplu, ciocolata este tradițional interzisă. În Noua Zeelandă varza și supa de roșii nu sunt recomandate. În Italia mama poate mânca roșiile proaspete sau gătite și i se mai recomandă alimentele albe: laptele, pastele, vinul alb… În Franța există reticență față de alimentele care dau un gust pronunțat laptelui, precum țelina, conopida, ceapa, usturoiul, prazul…

Există însă și o listă de condimente care ar stimula lactația, pe care se găsește curry, chimen și mărarul, care ar da un gust bun laptelui și ar stimula bebelușul să sugă mai cu spor. Acestea sunt privite ca alimente galactogene în India și Africa. În spațiul nostru, chimenul și anasonul sunt cap de listă în acest sens. Salvia reduce lactația și ar trebui evitată.

Geneviève Delaisi de Parseval (psiholog) și Suzanne Lallemand (antropolog) în studiul lor „L’Art d’accomoder les bébés. 100 ans de recettes françaises de puériculture” pun lucrurile într-o perspectiva istorică, și astfel aflăm că varza, ceapa și usturoiul au fost adăugate pe lista neagră în Europa în 1921, sparanghelul este interzis pe la 1939 și loboda în 1946.

***

Lecturile acestea m-au făcut să relativizez orice listă cu alimente interzise. Dacă informațiile diferă de la un spațiu cultural-geografic la altul, cum se poate stabili care este lista corectă? În fond, aceste practici și recomandări sunt mai mult cutumiare, țin de folclorul, de tradițiile din țările respective.

Concluzia mea a fost că femeia care alăptează poate mânca orice are poftă. Am reținut încă de la început că important este să mănânce diversificat, să se hidrateze și să nu țină diete.

Am decis să nu aplic „dictatura gustului” bebelușului meu.

Am ales însă să evit o perioadă citricele, chiar dacă citisem că organismul femeii are capacitatea să aleagă din alimentație nutrienții esențiali bebelușului, filtrând de asemenea și aciditatea alimentelor.

Am făcut această alegere emoțională pentru că episodul colicilor începuse să prindă în intensitate și am încercat să fac tot ce îmi era în putință pentru a-l alina pe bebe.

(Despre colici într-o postare viitoare.)

 

Pentru sprijin în alăptare recomand cu încredere Academia de Alaptare.


Vă mulțumesc pentru vizita pe blogul Etrangère Mère. Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să dați un like mai jos. Dacă doriți să urmăriți postările mele, introduceți adresa dumneavoastră de mail aici, cu mențiunea „abonare” la comentariu.

Cu drag,
Ana Lodroman

Leave a comment

3 gânduri despre &8222;Ce mâncăm când alăptăm?&8221;

  1. Foarte adevarat …. am avut o perioada la inceput …ca nici nu mai stiam ce sa manc …ce am voie si ce nu .. acuma dupa un an …manca detoate .. bebe suge la discretie❤

    1. Va inteleg perfect. Primele zile sunt pentru orice mama un moment de confuzie generala. In plus, sfaturile celor din jur sporesc dezorientarea. Cand am scris acest text cautam de fapt sa ma lamuresc, sa ma linistesc si sa iau decizii bune pentru bebelusul meu. Astazi sper ca postarea aceasta sa ajute mamele care trec prin aceasta perioada.

Lasă un răspuns